Vreți să luați un credit pentru o nouă locuință? Tot ce trebuie să știți despre noul IRCC

Vreți să luați un credit pentru o nouă locuință? Tot ce trebuie să știți despre noul IRCC

Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul României a înlocuit „sperietoarea” ROBOR cu un nou indice de referință utilizat la stabilirea ratelor de dobândă pentru creditele contractate în lei cu dobândă variabilă. Ne vom raporta de acum încolo, așadar, speranțele și/sau temerile la acest nou indice, numit IRCC. Ce este IRCC? Este un motiv de teamă, de bucurie sau este aceeași Mărie, dar cu altă pălărie? Putem lua liniștiți un credit acum sau este mai bine să mai așteptăm? În cadrul acestui articol vă vom oferi răspunsuri la toate aceste întrebări.

Ce este IRCC?

Pe scurt, IRCC (abreviere de la: „indicele de referință pentru calcularea creditelor”) este noul indice care, din data de 2 mai 2019, înlocuiește ROBOR-ul în calculul ratelor creditelor în lei cu dobânzi variabile.Împrumuturile cu dobândă fixă și cele adresate persoanelor juridice fac excepție. IRCC se aplică creditelor de consum și ipotecare standard (cu dobândă variabilă) accesate de persoane fizice, dar și creditelor garantate de stat, cum este programul Prima Casă. În cazul programului Prima Casă, rata dobânzii va fi stabilită pe baza IRCC plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei.

Ce spun noile prevederi legale

Spicuim din Ordonanța de Urgență nr. 19/2019 din 29 martie 2019 prevederile care se referă la ROBOR și la noul indice de referință:
„Având în vedere: că menținerea prevederilor actuale referitoare la utilizarea indicelui de referință ROBOR pentru creditele denominate în lei cu dobândă variabilă acordate consumatorilor perpetuează existența unor diferențe semnificative între dobânda percepută de instituțiile bancare la creditele acordate populației și dobânda acordată la depozitele populației; obiectivele Guvernului de creștere a intermedierii financiare, prin creșterea creditării companiilor nefinanciare de către sectorul bancar, scăderea costului creditării populației și încurajarea economisirii prin acordarea de dobânzi mai atractive, se impune revizuirea mecanismului de calcul și de plată a taxei pe activele bancare, în beneficiul tuturor părților implicate, inclusiv al sistemului bancar, prin acordarea de facilități de diminuare a taxei în condițiile în care aceasta contribuie la îndeplinirea obiectivelor menționate, precum și înlocuirea indicelui de referință utilizat la stabilirea ratelor de dobândă pentru creditele contractate în lei cu dobândă variabilă, calculat pe bază de tranzacții efective pe piața interbancară. 

ART. II Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: La articolul 37, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; La articolul 37, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

a1) pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor;

ART. III Alineatul (1) al articolului 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 20 septembrie 2016, se modifică și va avea următorul cuprins: (1) În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:

- pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;

- pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se calculează și se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor;

- în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja și/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referință, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menționate în contract la data încheierii acestuia și/sau la nivelul indicelui de referință;

- modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicității și/sau a condițiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referință EURIBOR/indicelui de referință pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât și în cel al reducerii acesteia;

- valoarea indicilor de referință utilizați în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afișată și permanent actualizată, pe website-urile creditorilor și la toate punctele de lucru ale acestora.

Prevederile art. II și III intră în vigoare la data de 2 mai 2019 și se aplică creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulare la această dată

Prevederile art. II și III se pot aplica și contractelor aflate în derulare la data prevăzută la alin. (1) cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit. La cererile formulate de consumatori pentru refinanțarea creditelor în derulare sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituțiile bancare răspund în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării formulate de aceștia.”

Guvernul a aprobat în data de 30 mai 2019 înlocuirea ROBOR cu IRCC și pentru programul Prima Casă:

„ART. I Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Prima casă", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, literele b) și c) vor avea următorul cuprins: b) costul total al finanțărilor acordate în cadrul programului se compune din:

- rata dobânzii stabilite pe baza indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor, denumit în continuare IRCC plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei; marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către finanțator; marja nu include costul evaluării imobilului, costul aferent efectuării formalităților de publicitate și comisionul de gestiune datorat FNGCIMM, după caz;

- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM și recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de gestiune și al comisionului unic de analiză, calculat la soldul garanției statului, se negociază anual între Ministerul Finanțelor Publice și FNGCIMM și se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice; c) finanțatorii au obligația prevederii exprese în contractele de credit a costurilor cu dobânda exprimată în raport cu IRCC și separat a costurilor cu comisioanele;

2. La articolul 2.1, literele b) și c) vor avea următorul cuprins:b) costul total al finanțărilor acordate în cadrul programului se compune din:

- rata dobânzii IRCC plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei; marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către finanțator; marja nu include costul evaluării terenului, locuinței, devizelor estimative și situațiilor de lucrări și nici costul aferent efectuării formalităților de publicitate, după caz;

- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM și recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de gestiune și al comisionului unic de analiză, calculat la soldul garanției statului, se negociază anual între Ministerul Finanțelor Publice și FNGCIMM și se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice; c) finanțatorii au obligația prevederii exprese în contractele de credit a costurilor cu dobânda exprimată în raport cu IRCC și, separat, a costurilor cu comisioanele;”

Ce trebuie să reținem?

Reducerea costurilor de finanțare a fost scopul declarat al Guvernului pentru înlocuirea ROBOR cu IRCC. În cuvinte mai simple: credite mai ieftine, cu rate mai mici, prin diminuarea dobânzii. Pentru ca finanțarea să fie mai ieftină, trebuie ca IRCC să aibă un nivel mai scăzut decât vechiul ROBOR. Dacă acest lucru se va întâmpla sau nu și cum va evolua noul indice (dacă va stagna, va crește sau va scădea în viitor) rămâne de văzut, evoluția fiind determinată de mecanismele financiar-bancare specifice, de evoluția pieței financiare și a economiei în genere.

IRCC se va calcula ca media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice aferente tranzacțiilor interbancare din fiecare trimestru. Indicii vor fi publicați zilnic de către BNR la ora 11:00, iar la final de trimestru se va stabili IRCC pentru trimestrul următor.

Conform financer.com, „prima valoare pentru IRCC, afișată pe data de 2 mai, este într-adevăr mai mică cu aproape un procent față de ROBOR. Însă, dacă luăm în calcul perioada pentru care s-a determinat acest indice (finalul anului trecut) și faptul că ROBOR-ul 3M actual este cel determinat în luna martie, este și normal ca diferențele dintre cei doi indici să fie mari. IRCC aferent primului trimestru din 2019 se pare că va fi ceva mai apropiat de valoarea ROBOR.”
La data de 2 mai, atunci când a intrat în vigoare OUG 19/2019, dobânda medie a tuturor tranzacțiilor interbancare ce au avut loc în ultimul trimestru al anului 2018 a fost de 2.39%, iar valoarea oficială declarată a IRCC a fost de 2.36%. Indicele ROBOR, în aceeași perioadă a anului, trimestrul IV al anului 2018, era de 3,2%. În Ordonanța de Urgență 19/2019 se stipulează faptul că „pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului”. Așadar, va trebui să fiți atenți și la valoarea marjei fixe, care va influența, la rândul ei, foarte mult, sumele pe care va trebui să le plătiți lunar sub formă de rate. O parte fixă mai mică înseamnă costuri de creditare mai mici, iar una mai mare, rate mai mari. Legea le permite instituțiilor de credit să stabilească orice valoare a marjei fixe.

Ce înseamnă toate aceste schimbări pentru cei care vor lua de acum credite?

Opiniile specialiștilor exprimate în spațiul public sunt împărțite. Scopul declarat al Guvernului a fost cel de a scădea costurile creditării populației, de a soluționa problema creșterii ROBOR-ului din ultima perioadă, care a însemnat rate mai mari. Prin instrumentul marjei fixe însă, instituțiile bancare pot readuce ratele la valorile ridicate prin creșterea ROBOR, de până acum (printr-un IRCC mai mic, dar o marjă fixă mai mare).

O altă ipoteză: IRCC s-ar putea menține la valori mai scăzute decât vechiul ROBOR și, coroborat cu o marjă fixă identică, să genereze rate mai mici. Evoluția acestor instrumente financiare, indiferent cum se numesc ele, nu poate fi însă prevăzută, ea fiind influențată de factori economici complecși. Cu alte cuvinte, introducerea noului indice nu ar trebui nici să vă bucure exagerat, nici să vă îngrijoreze. El ar putea stagna, ar putea scădea sau ar putea crește. La fel cum s-a întâmplat și cu ROBOR. Posibil, aceeași Mărie, cu altă pălărie!

În Cluj, cu o investiție imobiliară veți avea numai de câștigat!

În cazul în care doriți să cumpărați un apartament în Cluj pentru investiție, prin închirierea apartamentului veți putea acoperi chiar și eventualele fluctuații ale ratelor bancare, fiindcă și chiriile evoluează în tandem cu economia (locală și națională). Oricum am lua-o, chiriile de sute de euro de la Cluj acoperă ratele creditelor și, uneori, rămâneți și cu bani în buzunar. Sau, dacă doriți să achiziționați un apartament ca locuință personală, veți constata, cel mai probabil, că rata lunară pe care o veți avea de achitat la bancă este mai avantajoasă decât chiria pe care ar trebui să o plătiți proprietarului pentru un apartament similar. Iar, la finalul contractului de credit, apartamentul va fi al vostru!

Brokerii Welt Imobiliare vă stau la dispoziție cu cele mai bune oferte pentru a vă ajuta să găsiți o proprietate în care să vă simțiți cu adevărat acasă sau pe care să o închiriați la cel mai bun preț! Ne puteți găsi aici.