Trust in God (Încrederea în Dumnezeu)

Ultimul cuvânt al acronimului N-utriție

E-xercițiu fizic

W-ater (apa)

S-oare

T -emperanță

A-ir (Oxigen)

R-est (Odihnă)

T-rust in God (Încrederea în Dumnezeu) 

În 2006, Societatea Americană de Hipertensiune a dovedit că cei care merg la biserică au o tensiune arterială mai mică decât cei necredincioşi. La fel, studenţii de la Universitatea California din Los Angeles au ajuns la concluzia că aceia dintre ei care sunt implicaţi în activităţile religioase au o sănătate mentală şi emoţională mai bună decât ceilalţi.

Durată de viaţă mai lungă

• Universitatea din Texas a demonstrat în 2006, prin studii asupra populaţiei, că cu cât mergi mai des la biserică, cu atât trăieşti mai mult: “Există şapte ani diferenţă în speranţa de viaţă între cei care nu merg la biserică şi cei care merg săptămânal”.
• Un studiu desfăşurat vreme de cinci ani asupra a 2000 de californieni de vârsta a treia şi publicat de American Journal of Public Health ajunge la o concluzie similară: cei care au frecventat serviciile religioase  au fost cu 36% mai puţini decât cei care nu au mers la biserică. Chiar şi cei care au mers la biserică fără regularitate au trăit mai mult decât cei care nu au mers deloc

• În 1990, The American Journal Of Psychiatry a descoperit că credincioşii suferinzi de fracturi de bazin sunt mai puţin supuşi depresiei, stau mai puţin internaţi şi merg mai repede decât colegii lor necredincioşi. Dar nu e vorba doar de bazin. Oamenii de ştiinţă au descoperit că oamenii  credincioşi îşi revin mai repede după cancerul la sân decât necredincioşi. In plus, se refac mai rapid după afecţiunile coronariene şi artritele reumatoide.
• Cercetări din 2002 au dus la rezultate uimitoare: tratamentele de fertilizare in vitro reuşesc mult mai bine la credincioşi decât la necredincioşi.

Un studiu din 2009 a demonstrat că mersul la biserică sau rugăciunea fierbinte spusă cu regularitate întăresc sistemul imunitar.

• Credinţa nu vindecă doar trupul, ea linişteşte şi mintea. În 1998, The American Journal Of Public Health a descoperit că pacienţii depresivi, cu o puternică credinţă fierbinte, îşi revin cu 70% mai rapid decât cei fără credinţă puternică.
• Un alt studiu din 2002 arată că rugăciunea reduce efectele adverse la nivelul cordului.

• În 2008, profesorul Andrew Clark de la Şcoala de Economie din Paris şi Doctorul Orsolya Lelkes de la Centrul European pentru Cercetări şi Politici de Asistenţă Socială au condus un amplu studiu asupra europenilor. Ei au descoperit că credincioşii, în comparaţie cu necredincioşii, sunt mai puţin stresaţi, trec mai uşor peste pierderea slujbei sau divorţ, sunt mai puţin înclinaţi spre sinucidere, au mai mult respect pentru propria persoană, îşi propun scopuri mai înalte în viaţă şi, în general, sunt mai fericiţi.
• Capacitate de adaptare (coping). Mai mult, subiecţii care au frecventat serviciul religios au dovedit o mai mare longevitate şi o mai mare capacitate de coping la vârste înaintate.
• Mai puține medicamente. Într-un studiu dublu-orb efectuat într-o secţie de coronarieni Byrd (1988) s-a văzut că pacienţii religioşi făceau mult mai puţine complicaţii (de ex. insuficientă cardiacă) şi aveau nevoie de mai puţine antibiotice sau diuretice.
• Emoții pozitive = viață lungă. Participarea regulată la slujba religioasă furnizează individului sentimentul de valorizare personală şi de ajutorare a altora împreună cu emoţiile pozitive legate de împlinirea acestui rol plin de semnificaţie.
• Religia = punctul de plecare pentru un stil de viață sănătos. Koenig și colab. (2001) trec în revista 101 studii care examinează relaţia dintre religiozitate/spiritualitate şi mortalitate (lungimea supravieţuirii) şi găsesc că indivizii cu o bună religiozitate (afiliaţie la doctrină sau gradul de participare la slujba religioasă) prezintă o incidenţă mai mică a bolilor coronariene, a hipertensiunii arteriale, a cancerului şi un nivel scăzut al colesterolului plasmatic. Se consideră că această relaţie este mediată de stilul de viaţă sănătos, de o dietă moderată, de prezenţa unui suport social activ şi protectiv, de o stimă de sine mai mare, o gândire optimistă şi senină şi de existenţa unor resurse psihosociale uşor disponibile (Seybold, 2007).

• Mersul regulat la biserică. Ei au descoperit că multe dintre binefacerile religiei asupra sănătăţii se manifestă doar dacă mergi regulat la biserică şi ai prieteni aici. Altfel zis, efectele cele mai bune se obţin din “partea organizată a religiei”
• Credința fierbinte și sinceră. “Efectul congregaţiei” nu este singura explicaţie pentru mai buna sănătate a celor care merg la biserică. Alte studii au demonstrat că credinţa fierbinte este foarte importantă.

Sursa: www.azscrinul.ro